Acasă Autor
Autor

Mihnea Mihailescu

Publicitate

În ultimele două secole și jumătate, lumea a cunoscut trei revoluții industriale. În timpul Primului, a început construcția de fabrici și fabrici, iar oamenii au început să se mute din sate în orașe. Al doilea a dus la apariția de noi industrii: industria energiei electrice, industria auto și industria petrochimică. Al treilea a fost amintit pentru dezvoltarea comunicațiilor, apariția computerelor personale și a smartphone-urilor. Și acum suntem din nou la un pas de schimbare. Cum vor fi? Vorbim despre noi evoluții care au început deja să ne schimbe realitatea.

Inovații moderne în construcții
Sticlă inteligentă

Sticla inteligentă este un material inovator a cărui transparență poate fi controlată. În interior există un film cu cristale lichide, la care este furnizat un curent de joasă tensiune. Când electricitatea este oprită, cristalele de film se aranjează aleatoriu și formează o suprafață mată. Curentul își aranjează aranjamentul, iar sticla devine transparentă.

În ambele cazuri, capacitatea materialului de a transmite lumina nu se schimbă. Acest lucru face din sticla inteligentă o alternativă modernă la jaluzele și perdele. Dar materialul are și un dezavantaj-consum ridicat de energie.

Pagini: 1 2 3

Publicitate

Un amfibian rar a venit la oamenii de știință pentru a-și arăta culoarea

Oamenii de știință de la Australian Wildlife Conservation Organization au fost incredibil de norocoși — din întâmplare au dat peste o broască aparținând unei specii foarte rare, care în mod normal ar trebui să fie verde, dar acest exemplar s-a dovedit a fi albastru strălucitor.

Vorbim despre endemicul Australian, Magnifica Litoria (Litoria splendida). Acestea sunt cele mai mari amfibieni din Australia, lungimea corpului lor poate ajunge la 12 centimetri. În mod normal, aceste broaște sunt vopsite într-o culoare verde bogată, cu pete albe sau galbene pe spate, o burtă albă și axile galbene sau portocalii strălucitoare, inghinale și coapse interioare. Litoria trăiește exclusiv în nord-vestul Australiei, în principal în regiunea Kimberley, și este nocturnă.

Potrivit ecologului Jake Barker, el și colegii săi s-au întâlnit cu un exemplar albastru unic de litoria într-una din rezervațiile naturale Kimberley.

Pagini: 1 2

Publicitate

Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool și London School of Economics au respins mitul potrivit căruia IQ-ul sau nivelul de inteligență al unei persoane pot fi îmbunătățite. Deși unele studii au arătat anterior că practica repetată în testele IQ duce la o creștere a indicatorului. Acest lucru este adevărat, spun oamenii de știință, dar nu te va face mai inteligent. Ne uităm în ce, și ce se poate face în continuare cu IQ-ul.

Testele IQ sunt utilizate în diverse domenii, de exemplu, în unele companii și agenții guvernamentale — atunci când solicitați un loc de muncă. În multe țări, teste similare de capacitate cognitivă sunt efectuate în școli și universități. Rezultatele pot fi dureroase pentru stima de sine atât a adulților, cât și a copiilor. Subiecții au în mod natural o întrebare — este posibil să îmbunătățim cumva indicele IQ, să-l antrenăm ca mușchii.

Experții în funcții cognitive și psihologie explică faptul că testele IQ includ sarcini de gândire logică, spațială și abstractă, capacitatea de a naviga în situații și circumstanțe noi, de a memora informații, rațiune, capacitatea de a compara și analiza fapte pentru a lua o decizie, inclusiv abordări creative și non-standard. Rezultatele sarcinilor finalizate sunt rezumate în coeficientul de inteligență umană, ținând cont de vârsta sa.

Pagini: 1 2

Publicitate

Cercetătorii de la Universitatea din Adelaide și Universitatea de Tehnologie din Queensland și colegii au descoperit că câinii Dingo sălbatici, endemici în Australia, ar fi putut ajunge pe continent în mai mult de un val de migrație și cu o diferență de câteva mii de ani.

Controversa continuă: un nou studiu ADN al Dingo-urilor arată că au fost aduși de două ori pe Continentul Verde

Analiza ADN-ului antic a arătat că populațiile din estul și vestul continentului erau diferite în urmă cu aproximativ 3.000 de ani. În plus, practic nu există urme de încrucișare cu câini domestici în fondul lor genetic. Studiul este publicat în revista PNAS.

Oamenii de știință încă nu au ajuns la un consens cu privire la originea câinelui sălbatic dingo, care trăiește în Australia. Chiar și ea are trei nume de specii, deoarece unii cercetători cred că aceștia sunt descendenții sălbatici ai câinilor domestici ai imigranților pe Continentul Verde, alții că sunt rude (subspecii) de lupi, iar alții că aceasta este o specie independentă.

Pagini: 1 2 3

Publicitate

Atmosfera sa s-a dovedit a fi bogată în hidrogen sulfurat

Telescopul spațial James Webb a explorat atmosfera uneia dintre cele mai extreme planete din Calea Lactee, gigantul albastru strălucitor HD 189733b, și a găsit hidrogen sulfurat în el. Prezența acestui gaz cu mirosul caracteristic al ouălor putrede implică faptul că exoplaneta este destul de mirositoare.

Cu toate acestea, oamenii de știință nu vor căuta viață pe ea sau nu vor merge acolo. Dar studierea compoziției sale mirositoare va ajuta la o mai bună înțelegere a rolului pe care îl joacă sulful în formarea lumilor din afara sistemului nostru.

O echipă de astrofizicieni condusă de Universitatea Johns Hopkins (SUA) a studiat datele obținute de la James Webb. Pe lângă hidrogenul sulfurat, au găsit și apă, dioxid de carbon și monoxid de carbon în atmosfera exoplanetei. Studiul este publicat în Nature Astronomy.

Exoplaneta HD 189733b a fost descoperită în 2005 și este relativ aproape de pământ conform standardelor cosmice – 64,5 ani lumină. Prin urmare, a fost posibil să o studiem destul de bine. Se știe că în masă este cu 13% mai mare decât cea mai mare planetă din sistemul Solar, Jupiter. În același timp, HD 189733b este atât de aproape de steaua sa încât se rotește în doar 2,2 zile și reprezintă o lume roșie-fierbinte cu temperaturi de mii de grade. Vânturi puternice și rapide suflă pe planetă, care nu se găsesc nicăieri altundeva în sistemul nostru.

Pagini: 1 2

Publicitate

La 24 August 79 d.hr., Muntele Vezuviu a explodat, aruncând o coloană de cenușă incandescentă, gaz și roci la o înălțime de peste 32 de kilometri. Apoi, acest amestec a îngropat orașele Pompei și Herculaneum, situate la poalele vulcanului. În cultura populară, când acest eveniment este amintit, povestea se termină de obicei acolo — Apocalipsa s-a întâmplat, orașele și locuitorii lor au murit.

Cu toate acestea, după cum a stabilit Steven L. Tuck, un expert în antichitate de renume mondial, profesor la Universitatea din Miami (SUA), în realitate, povestea a continuat—mulți locuitori ai celor două orașe au reușit să scape și să – și reconstruiască viața într-un loc nou.

Mulți oameni au fost salvați
După cum scrie în articolul său din revista Conversation, Pompei și Herculaneum erau orașe bogate de coastă ale Imperiului Roman înainte de dezastru. Populația din Pompei a fost estimată la aproximativ 30 de mii de oameni, iar Herculaneum la aproximativ 5 mii de oameni.

În același timp, rămășițele umane păstrate în cenușă, care se găsesc în timpul săpăturilor, reprezintă doar o mică parte a populației. În plus, multe obiecte care, teoretic, ar fi trebuit să rămână la locul lor și să se păstreze în cenușă dacă toți oamenii ar fi murit, lipsesc în realitate — căruțele și caii au dispărut de pe tarabe, navele nu sunt andocate, nu există bani și bijuterii în cutii pentru depozitarea obiectelor de valoare. Toate acestea indică faptul că mulți, dacă nu majoritatea, locuitorii au reușit să părăsească orașul înainte de a fi acoperiți de fluxuri piroclastice mortale.

Pagini: 1 2 3

Publicitate

Bureții de melamină, populari pentru capacitatea lor de a îndepărta petele și scuff-urile încăpățânate, s-au dovedit a fi o sursă de contaminare microplastică gravă.

Spuma de melamină din care sunt fabricați bureții este o rețea de filamente din plastic dur asamblate într-o structură moale și abrazivă. Aceste proprietăți fac bureții ideali pentru îndepărtarea murdăriei fără agenți de curățare suplimentari. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate, bureții se uzează, eliberând fibre microplastice, care apoi intră în canalizare și de acolo în mediu. Aceste fibre pot fi consumate de animale sălbatice și ajung în hrana noastră.

Studiile au arătat că acești bureți emit mai mult de un trilion de fibre microplastice în fiecare lună în întreaga lume, ceea ce reprezintă o amenințare pentru sistemele acvatice și lanțul alimentar.

Cercetătorii, inclusiv Yu Su, Baoshan Xing și Rong Ji, au studiat modul în care densitatea unui burete de melamină și rugozitatea suprafeței care trebuie curățată afectează rata de uzură și cantitatea de fibre eliberate. Au folosit bureți de la trei mărci populare și i-au frecat pe suprafețe metalice texturate, observând uzura spumei. S-a dovedit că bureții din spumă mai densă se uzează mai lent și emit mai puține fibre microplastice.

Pagini: 1 2

Publicitate

Ca parte a acestei inițiative, fermierii vor trebui să plătească aproximativ 100 de dolari pe vacă pe an pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră.

Acest pas vizează atingerea obiectivelor climatice ale țării, inclusiv reducerea emisiilor cu 70% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Agricultura este cea mai mare sursă de emisii din Danemarca, reprezentând 22,4% din total.

Cota de impozitare va intra în vigoare din 2030 și se va ridica la 300 de Coroane Daneze (43 de dolari SUA) pe tonă de echivalent CO2, crescând la 750 de coroane (108 dolari SUA) până în 2035. Cu toate acestea, fermierii vor putea deduce 60% din acest impozit din impozitul pe venit, ceea ce va reduce rata reală la 120 de coroane (17 dolari) în 2030 și la 300 de coroane (43 dolari) în 2035.

Pagini: 1 2

Publicitate

La această concluzie au ajuns oamenii de știință de la Departamentul de Biologie și Ecologie a Plantelor al Universității din țara Bascilor (UPV/EHU), după ce au studiat parametrii fiziologici ai acestor plante.

Schimbările climatice precum seceta, temperaturile ridicate și nivelurile ridicate de CO2 amenință producția de grâu. Climatologii prezic o creștere a temperaturii globale cu 3 grade C, ceea ce va duce la penurie de apă în diferite regiuni. În astfel de condiții, culturile de cereale vor experimenta perioade mai lungi și mai dure de secetă.

Cercetătorii sugerează că utilizarea cerealelor tradiționale, cum ar fi grâul și porumbul, ar putea scădea în viitor. Acestea vor fi înlocuite cu culturi care sunt mai adaptabile la noile condiții climatice, de exemplu, hrișcă, sorg și alac.

Pagini: 1 2

Publicitate

Betonul este unul dintre materialele cheie de construcție ale timpului nostru. Inginerii caută în mod constant noi metode pentru a-și crește rezistența și durabilitatea. Cercetătorii din SUA și Elveția au propus o modalitate inovatoare de consolidare a betonului folosind dioxid de carbon.

Betonul este format din apă, agregate mici (de exemplu, nisip), particule mari (de exemplu, pietriș) și ciment, care leagă toate ingredientele. Cimentul, una dintre componentele principale ale betonului, reacționează cu dioxidul de carbon, astfel încât structurile de beton absorb în mod activ CO2, formând cristale solide de carbonat de calciu.

Astăzi, există două modalități principale de îmbunătățire a calității betonului: carbonatarea betonului întărit și carbonatarea betonului proaspăt. În primul caz, blocurile de beton sunt plasate în camere speciale, unde fluxurile de dioxid de carbon sunt direcționate către ele sub presiune ridicată. În al doilea caz, gazul CO2 este introdus în amestec în timpul producției de beton. Cu toate acestea, ambele metode necesită un consum semnificativ de energie și o captare ineficientă a gazelor.

Pagini: 1 2 3

Publicitate