Natura

Bureții de melamină, populari pentru capacitatea lor de a îndepărta petele și scuff-urile încăpățânate, s-au dovedit a fi o sursă de contaminare microplastică gravă.

Spuma de melamină din care sunt fabricați bureții este o rețea de filamente din plastic dur asamblate într-o structură moale și abrazivă. Aceste proprietăți fac bureții ideali pentru îndepărtarea murdăriei fără agenți de curățare suplimentari. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate, bureții se uzează, eliberând fibre microplastice, care apoi intră în canalizare și de acolo în mediu. Aceste fibre pot fi consumate de animale sălbatice și ajung în hrana noastră.

Studiile au arătat că acești bureți emit mai mult de un trilion de fibre microplastice în fiecare lună în întreaga lume, ceea ce reprezintă o amenințare pentru sistemele acvatice și lanțul alimentar.

Cercetătorii, inclusiv Yu Su, Baoshan Xing și Rong Ji, au studiat modul în care densitatea unui burete de melamină și rugozitatea suprafeței care trebuie curățată afectează rata de uzură și cantitatea de fibre eliberate. Au folosit bureți de la trei mărci populare și i-au frecat pe suprafețe metalice texturate, observând uzura spumei. S-a dovedit că bureții din spumă mai densă se uzează mai lent și emit mai puține fibre microplastice.

Pagini: 1 2

Ca parte a acestei inițiative, fermierii vor trebui să plătească aproximativ 100 de dolari pe vacă pe an pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră.

Acest pas vizează atingerea obiectivelor climatice ale țării, inclusiv reducerea emisiilor cu 70% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Agricultura este cea mai mare sursă de emisii din Danemarca, reprezentând 22,4% din total.

Cota de impozitare va intra în vigoare din 2030 și se va ridica la 300 de Coroane Daneze (43 de dolari SUA) pe tonă de echivalent CO2, crescând la 750 de coroane (108 dolari SUA) până în 2035. Cu toate acestea, fermierii vor putea deduce 60% din acest impozit din impozitul pe venit, ceea ce va reduce rata reală la 120 de coroane (17 dolari) în 2030 și la 300 de coroane (43 dolari) în 2035.

Pagini: 1 2

La această concluzie au ajuns oamenii de știință de la Departamentul de Biologie și Ecologie a Plantelor al Universității din țara Bascilor (UPV/EHU), după ce au studiat parametrii fiziologici ai acestor plante.

Schimbările climatice precum seceta, temperaturile ridicate și nivelurile ridicate de CO2 amenință producția de grâu. Climatologii prezic o creștere a temperaturii globale cu 3 grade C, ceea ce va duce la penurie de apă în diferite regiuni. În astfel de condiții, culturile de cereale vor experimenta perioade mai lungi și mai dure de secetă.

Cercetătorii sugerează că utilizarea cerealelor tradiționale, cum ar fi grâul și porumbul, ar putea scădea în viitor. Acestea vor fi înlocuite cu culturi care sunt mai adaptabile la noile condiții climatice, de exemplu, hrișcă, sorg și alac.

Pagini: 1 2

Betonul este unul dintre materialele cheie de construcție ale timpului nostru. Inginerii caută în mod constant noi metode pentru a-și crește rezistența și durabilitatea. Cercetătorii din SUA și Elveția au propus o modalitate inovatoare de consolidare a betonului folosind dioxid de carbon.

Betonul este format din apă, agregate mici (de exemplu, nisip), particule mari (de exemplu, pietriș) și ciment, care leagă toate ingredientele. Cimentul, una dintre componentele principale ale betonului, reacționează cu dioxidul de carbon, astfel încât structurile de beton absorb în mod activ CO2, formând cristale solide de carbonat de calciu.

Astăzi, există două modalități principale de îmbunătățire a calității betonului: carbonatarea betonului întărit și carbonatarea betonului proaspăt. În primul caz, blocurile de beton sunt plasate în camere speciale, unde fluxurile de dioxid de carbon sunt direcționate către ele sub presiune ridicată. În al doilea caz, gazul CO2 este introdus în amestec în timpul producției de beton. Cu toate acestea, ambele metode necesită un consum semnificativ de energie și o captare ineficientă a gazelor.

Pagini: 1 2 3

Lupta împotriva schimbărilor climatice necesită o tranziție globală către surse de energie mai curate. Creșterea anuală ar trebui să fie de cel puțin 320 gigawați până în 2030 pentru a îndeplini acordul COP28 de triplare a energiei regenerabile până la sfârșitul acestui deceniu. În această bătălie, un grup select de țări a devenit un exemplu al ceea ce trebuie făcut corect, conducând mișcarea pentru introducerea energiei regenerabile. Fiecare dintre ele își găsește propriile modalități unice de a obține acest rezultat, folosind avantaje geografice și climatice pentru a genera energie electrică din surse curate.

Albania: cea mai mare parte a energiei electrice a țării este produsă la centralele hidroelectrice, care asigură 70-80% din necesități, în funcție de condițiile meteorologice. Albania dezvoltă în prezent în mod activ energia solară și eoliană pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili.

Islanda: datorită activității geotermale, 70% din electricitatea Islandei este produsă din surse geotermale, restul provine din centrale hidroelectrice (25%) și energie eoliană (5%).

Pagini: 1 2 3